Despre KK

Da, aţi citit bine. Nici nu începe cineva să se gîndească serios cum să se facă util umanităţii cu o idee genială, că demersul pică în butoiul cu rahat.
Nu voi intra în detalii. Dar luaţi aminte, orice şansă de care nu profitaţi atunci cînd se iveşte, devine ulterior Piedica. Dacă luăm în considerare şi trista realitate a Viţelului de Aur cît-se-poate-de-actual, conform căruia exişti în măsura în care ai buzunarele pline, mîna largă şi gura unde trebuie, rotunjită în sens exclamativ, situaţia e cît se poate de împuţită. Ergo – umanitatea nu merită nici idei geniale (cu care oricum nu ar şti ce să facă, fiindcă IQ-ul general scade vertiginos), nici odrasle cu potenţial (care s-ar lovi de aceiaşi pereţi, poate chiar mai groşi şi mai mînjiţi cu inscripţii lapidare relevante, la vremea lor).
Va veni o zi în care ucigaşii în serie se vor recruta din rîndurile oamenilor inteligenţi. Dar nici asta nu va rezolva mare lucru. Legea se pricepe tot mai bine să ţină cu “poporul”.

Încercaţi un exerciţiu de imaginaţie.
Închipuiţi-vă un context larg, mult mai larg decît acesta cu care v-aţi obişnuit. Într-un asemenea context, omul nu este superior acarianului care îi vieţuieşte (problematic) pe bucata aceea de piele, greu accesibilă scărpinatului, dintre omoplaţi.
Vă veţi simţi eliberaţi de orice “misiune”. Mai ales că orice kk îşi produce şi susţine propriul ecosistem.

©M.V. Fishbones